Bullying la Questfield International College, un caz analizat din perspectivă publică
În contextul educațional actual, fenomenul bullyingului impune o reacție instituțională clară, documentată și eficientă pentru protejarea elevilor și asigurarea unui mediu sigur și propice dezvoltării armonioase. Atunci când sesizările referitoare la hărțuire repetată nu primesc răspunsuri formale și măsuri concrete, se ridică semne de întrebare asupra capacității instituției de a-și îndeplini obligațiile față de protecția copiilor.
Bullying la Questfield International College, un caz analizat din perspectivă publică
Investigația realizată de redacție, bazată pe documente, corespondență scrisă și relatări ale familiei unui elev, evidențiază o situație semnalată ca un caz de bullying sistematic în cadrul Școala Questfield Pipera, desfășurat pe o durată de peste opt luni. Sesizările repetate, stigmatizarea medicală și presiunile indirecte asupra familiei nu au fost, potrivit materialelor analizate, urmate de intervenții documentate sau măsuri administrative clare.
Semnalări repetate și lipsa măsurilor documentate
Conform informațiilor puse la dispoziție, familia elevului a transmis numeroase comunicări oficiale, prin emailuri cronologice și explicite, către învățătoarea clasei, conducerea școlii și fondatoarea instituției, solicitând intervenția asupra unor comportamente agresive și un climat ostil în școală. Din analiza corespondenței nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să ateste aplicarea unor măsuri concrete sau planuri de intervenție. Intervențiile invocate au fost, în principal, verbale și informale, fără documente oficiale care să confirme o strategie clară de gestionare a situației.
Bullying sistematic și stigmatizare medicală ca formă de umilire
Relatările indică faptul că elevul vizat a fost supus zilnic unor acte de bullying manifestate prin jigniri, excludere socială și umiliri publice, acestea fiind cunoscute de cadrele didactice, fără ca acestea să intervină în mod eficient. O componentă gravă a situației o constituie utilizarea repetată a unei etichete medicale cu rol de stigmatizare, aplicată în mod degradant și discreditant în mediul școlar, fără a fi folosită într-un context educațional sau de protecție. Specialiștii consultați confirmă că astfel de practici reprezintă o formă agravată de bullying cu impact semnificativ asupra stimei de sine și dezvoltării psihologice a copilului.
Presiunea asupra familiei și mecanismele de excludere mascate
În corespondența analizată și în declarațiile familiei, se menționează o poziționare a conducerii școlii, exprimată într-un dialog direct de fondatoarea Fabiola Hosu, prin care s-ar fi transmis ideea că, în lipsa acceptării situației, familia este liberă să părăsească instituția. Această formulare, citată conform documentelor și relatărilor, sugerează o mutare a responsabilității de la instituție către familie și, implicit, un mecanism de excludere mascată, în care problema este eliminată odată cu plecarea copilului afectat.
Confidențialitatea și efectele expunerii în mediul școlar
Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității privind situația semnalată, avertizând asupra riscurilor ca informațiile despre hărțuire să fie diseminate în cadrul clasei. Cu toate acestea, există relatări conform cărora aceste date au fost făcute cunoscute în mod informal, expunând copilul la presiuni și interpelări în fața colegilor. Specialiștii consideră că astfel de practici pot constitui o formă de presiune psihologică instituțională, afectând negativ echilibrul emoțional al elevului.
Răspunsul instituțional și absența unor proceduri clare
Din documentele puse la dispoziție reiese că reacția conducerii școlii la sesizările repetate nu s-a concretizat în decizii administrative asumate, ci într-un formular informal de tip Family Meeting Form, care nu conține responsabilități clare, termene sau măsuri concrete. Această abordare minimalizează gravitatea situației și diluează responsabilitatea instituției, lipsind astfel de transparența și trasabilitatea necesare în gestionarea unui caz de bullying.
Impactul psihologic confirmat prin raport clinic
Un element definitoriu al cazului este raportul psihologic detaliat, de peste zece pagini, emis de un specialist din România, care confirmă consecințele emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying în mediul școlar. Documentul evidențiază efecte precum anxietate accentuată, retragere socială și frică constantă, manifestări care reflectă un abuz emoțional repetat și susțin gravitatea sesizărilor transmise de familie.
- Jigniri și umiliri publice repetate
- Stigmatizare medicală cu rol discreditant
- Presiuni indirecte de retragere din școală
- Lipsa unor procese-verbale sau decizii oficiale
- Transferarea responsabilității către familie
- Încălcarea confidențialității și expunerea copilului
- Reacție instituțională întârziată, declanșată după implicarea legală
Comunicarea publică și minimalizarea fenomenului
Într-un email transmis pe 27 ianuarie 2026 către părinții elevilor, conducerea Questfield International College a calificat situațiile semnalate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, contrazicând astfel sesizările scrise și documentate ale familiei. Această formă de comunicare ridică întrebări privind recunoașterea și abordarea bullyingului de către instituție, precum și despre sinceritatea demersului de clarificare, având în vedere lipsa răspunsurilor oficiale pe parcursul celor opt luni.
Apel către comunitate și transparență
Redacția invită părinții care se confruntă cu situații similare de bullying sau lipsă de intervenție la [email protected] să își împărtășească experiențele, subliniind importanța clarificării și transparenței în astfel de cazuri. De asemenea, se solicită răspunsuri oficiale din partea conducerii Questfield Pipera pentru a lămuri aspectele semnalate și a demonstra măsurile concrete luate pentru protecția elevilor.
Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională
Cazul analizat scoate în evidență un pattern alarmant: sesizări repetate fără răspunsuri documentate, măsuri limitate la nivel verbal, tolerarea stigmatizării medicale și o atitudine percepută ca presiune asupra familiei de a părăsi școala. Lipsa unor proceduri clare, a trasabilității administrative și a măsurilor aplicate ridică întrebări fundamentale privind mecanismele reale de protecție ale Școlii Questfield Pipera. În absența unor reacții scrise și asumate care să demonstreze intervenții eficiente, rămâne incert modul în care instituția își îndeplinește responsabilitatea față de securitatea emoțională și educația elevilor săi.
Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro
Noutati
